Rezultatele celor 7 competiții din cadrul Soluții 1 au reunit:
Pe 10 aprilie 2020 a venit rândul competiţiei Soluţii 2 să fie lansată. De această dată, cele nouă teme de cercetare aşteaptă rezultate mult mai rapide, cu termen de implementare de maximum 7 luni. Tematica a fost pregătită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu contribuția Agenției Spațiale Române (ROSA) şi împreună cu Grupul Interinstituțional pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare în domeniul Securității. Iar obiectivele sunt concentrate în direcţia dezvoltării de Soluții și sisteme/prototipuri pentru activitatea de monitorizare și modelare epidemiologică, de diagnostic, decontaminare suprafețe, echipamente, protecția populației împotriva contaminării cu virusul SARS-COV-2. Pentru competiţia Soluţii 2 bugetul alocat a fost de 8 milioane de lei. În cadrul Soluţii 2, cea mai mare concentrare de expresii depuse s-a înregistrat la temele „Dezvoltarea de soluții inovative pentru decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (suprafețe, echipamente, spații închise și deschise)” şi „Dezvoltarea de tehnologii și sisteme de diagnostic local și la distanță eficiente al infectării cu virusul SARS-CoV-2”, pentru fiecare fiind depuse 43 de expresii din totalul de 258. La polul opus, cel mai mic interes a fost pentru „Dezvoltarea în regim de urgență a unor instrumente moleculare pentru evaluarea emergenței și re-emergenței COVID-19”, unde s-au depus doar 12 expresii. Rezultatele celor 9 competiții din cadrul Soluții 2 au reunit: • 258 expresii de interes depuse; • 85 propuneri de proiecte evaluate; • 9 consorții câștigătoare. Prin competiţiile Soluţii, comunitatea CDI din România generează, chiar în aceste momente, produse, servicii şi procese salvatoare de vieți.
Tema Dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și vaccinuri pentru prevenirea SARS-CoV-2
Obiectiv: efectuarea de studii in vitro (pe celule) și in vivo (pe model animal) necesare dezvoltării unui vaccin împotriva SARS-CoV-2 cu aplicabilitate la om. Despre soluţie: Vaccinul propus utilizează peptide sintetice lungi (SLPs), o strategie de vaccinare derivată din terapia oncologică, care va stimula apariția unui răspuns imun prin limfocite T, mai ales limfocite T citotoxice, capabile să distrugă celulele infectate viral. Peptidele sintetice lungi vaccinale sunt fragmente din proteina S (spike) a SARS-CoV-2, selectate specific imunofenotipului populației din România. Secundar, strategia noastră cu peptide sintetice lungi stimulează imunitatea umorală și apariția anticorpilor protectivi împotriva SARS-CoV-2. Virgil Păunescu, director de proiect: „Dezvoltarea unui vaccin, în special pentru un patogen necunoscut, este comparabilă cu un maraton plin de provocări, în care nu putem prezice cine va câștiga în final competiția. Chiar și în aceste condiții, cea mai apropiată dată la care putem considera că un vaccin va fi disponibil nu este mai devreme de 18 luni deoarece trebuie respectate protocoale care ne asigură de eficiența și siguranța unei potențiale terapii aplicate la om. Spre deosebire de virusurile gripale, coronavirusul nu acumulează atât de frecvent mutații și nu prezintă decât un punct cheie de interacțiune cu celulele-gazdă, proteina S, care este ținta majorității strategiilor propuse de vaccin. Prin urmare, există motive să considerăm că un vaccin ar putea acționa în mod eficient și util. Pandemia de coronavirus a cauzat o destabilizare economică globală și o recesiune comparabilă cu Marea Criză Economică din 1930, din care putem începe să ne revenim doar odată cu asigurarea imunității populației care să poată fi astfel reintegrată în viața economică activă. Imunitatea se poate asigura doar prin vaccinarea efectivă a întregii populații care nu a fost infectată. Alternativ, virusul va deveni în timp endemic, sezonier, cauzând boala, uneori letală, până la dobândirea imunității naturale a populației, care va fi astfel periodic incapacitată. Chiar dacă, cel mai devreme, un vaccin anti-SARS-CoV-2 va fi disponibil peste 18 luni, el este necesar pentru îndepărtarea completă a spectrului sumbru pe care această epidemie îl generează asupra sistemului de sănătate și desfășurării activităților sociale și economice normale”.
Câştigător (Soluţii 1): Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti și Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Despre soluţie: Metodele folosite, de ultimă generaţie, îmbină instrumente de diagnosticare rapidă, specifice laboratoarelor clinice. Astfel, se va realiza transferul tehnologic al metodelor de diagnostic elaborate în cadrul actualului proiect către laboratoarele clinice româneşti, în vederea extinderii şi eficientizării reţelei naţionale de diagnostic al infecţiei cu SARS-CoV-2, precum şi dezvoltarea unei platforme tehnologice pentru fabricarea sistemelor de tip «Point of care» în România, cu setarea unei capacităţi de microproducţie a testelor. Ciprian Iliescu, director de proiect: „Proiectul înseamnă exploatarea expertizei acumulate de un colectiv interdisciplinar format din specialiști în microtehnologie, în biologie și medicină. Astfel, anii de cercetare în domeniul biomedical s-au transformat nu doar în studii și brevete, ci și într-o idee care ar putea să pună România pe harta lumii în lupta cu COVID-19. Nu în ultimul rând, am apreciat că prin implementarea acestui proiect putem fi prima țară din lume care introduce testarea la domiciliu, iar activitatea în spitale, școli și instituții s-ar putea desfășură normal, în condiții de siguranță, în contextul unei testării săptămânale. De asemenea, prin introducerea testării la punctele de frontieră se pot lua măsuri medicale imediate asupra persoanelor infectate. Proiectul presupune cercetarea pentru patru tipuri de dispozitive de detectare. Primul, și cel mai important, este cel bazat pe detecția cu ajutorul salivei. Practic, pe o hârtie specială saliva unui om infectat ar reacționa cu substanțele impregnate în doar câteva minute. Celelalte teste cuprinse în proiectul de cercetare sunt bazate pe primul și folosesc genetica și alte tehnologii conexe“.
Câştigător (Soluţii 1): Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în parteneriat cu Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Timișoara, Institutul Oncologic „prof. dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca și Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.
Despre soluţie: În acest proiect se vor analiza aproximativ 1000 de probe provenite de la pacienți identificați pozitiv cu acest virus în diferite perioade de timp, de la declanșarea epidemiei, din diferite regiuni ale țării. Analiza va fi extinsă la nivel național, permițând să se estimeze: gradul și traseul de răspândire a virusului; viteza de evoluție a virusului; transformările suferite de virus în cadrul populației contaminate; dacă anumite mutații sau schimbări în structura virusului de pe teritoriul României sunt responsabile de modul în care organismul reacționează în urma infecției cu acest virus; asocierea dintre factori de risc (vârstă, stil de viață, comorbidități etc.) și gradul de agresivitate a virusului, permițând astfel identificarea categoriilor sociale vulnerabile. Mihai Covașă, director de proiect: „Această analiză la nivel regional și temporal va contribui la înțelegerea surselor de origine și de răspândire a virusului la pacienții cu COVID-19 din România, comparând rezultatele secvențierii virusului provenind din diferite zone ale țării, precum și din alte țări europene. Într-o primă etapă, s-a realizat analiza structurii virusului care a circulat în județul Suceava, pentru a identifica originile și evoluția primului focar major din România, precum și pentru a analiza mutațiile suferite comparativ cu varianta originară a virusului din Wuhan. Rezultatele de cercetare preconizate în cadrul proiectului RoGenoFil vor aduce un impact pozitiv la nivel societății, prin folosirea lor în stabilirea strategiilor de prevenire a transmiterii virusului, identificarea mutațiilor care nu apar prin teste de diagnostic obișnuite și în găsirea unor soluții de tratament eficace corespunzătoare tulpinilor virale circulante”.
Câştigător (Soluţii 2): Institutul de Ştiinţe Spaţiale Filiala INFLPR, în parteneriat cu INCD pentru Inginerie Electrică ICPE - CA Bucureşti; INCD pentru Fizica Materialelor Bucureşti RA, Spitalul Clinic de Urgenţă „prof. dr. Nicolae Oblu” Iaşi.
Despre soluţie: Dezvoltarea a două prototipuri de dispozitive de tip UV pentru decontaminarea suprafeţelor şi a aerului din încăperi închise şi semi-închise, un prototip de dispozitiv cu microunde pentru decontaminarea aerului din încăperi închise şi semi-închise, cel puţin un prototip de soluție coloidală de nanoparticule cu posibilă eficiență biocidă de spectru larg pentru decontaminarea suprafețelor şi patru prototipuri de soluții coloidale cu posibilă eficiență biocidă utilizând nanostructuri pe bază de oxizi metalici (monocomponenți/compozite) şi compozite nanostructurate pe bază de nanostructuri oxidice și nanoparticule de carbon activate UV pentru decontaminarea suprafețelor. Eugeniu Popescu, director de proiect: „Cel mai important element de noutate introdus de soluţia oferită de proiectul nostru este dezvoltarea la nivel naţional de dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2, care să fie disponibile imediat şi care să fie uşor de folosit de către instituţiile naţionale în lupta împotriva noului coronavirus. Unele dintre aceste dispozitive (e.g. soluţiile cu potenţial biocid, dispozitivul cu microunde) reprezintă efectiv soluţii noi atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Altele (e.g. dispozitivele bazate pe utilizarea radiaţiei UV), se bazează pe tehnologii deja existente şi care sunt utilizate în mod curent în scopurile menționate mai sus. Dezvoltarea acestora din urmă are ca scop, însă, crearea de capabilităţi industriale la nivel naţional, care să poată produce aceste dispozitive în cantităţi suficiente şi la preţuri convenabile pentru o mare parte din sectoarele economice naţionale care au fost şi sunt afectate de pandemie”.
Câştigător (Soluţii 2): Academia Tehnică Militară, în parteneriat cu Bluespace Technology SRL, UM 02534
Despre soluţie: Susținerea sistemului medical cu o soluție tehnică dezvoltată intern, menită să ajute la acoperirea lipsei de echipamente ATI, necesare pentru a oferi o șansă egală la viață pacienților care au nevoie de terapie intensivă. Prototipul de ventilator mecanic va oferi siguranță în utilizare prin posibilitatea reglării și monitorizării volumului și presiunii aerului. Paul Virgil Roşu, director de proiect: „În condițiile în care în țară nu există un producător pentru echipamente ATI, dezvoltarea unui prototip de ventilator mecanic 100% românesc, cu aplicabilitate imediată, va avea un impact social deosebit, prin creșterea încrederii populației atât în industria românească, precum și în capacitatea sistemului medical de a răspunde nevoilor create de contextul pandemiei actuale de COVID-19”.
Spiritul de colaborare a fost dus mai departe, de această dată într-un efort editorial de informare atât pentru comunitatea de cercetare, cât şi pentru publicul larg. Astfel, într-un context în care informaţiile corecte trebuie să ajungă, într-un timp cât mai scurt atât la public, cât şi la factori de decizie, UEFISCDI şi Societatea Română de Bioinformatică (RSBI) au lansat, în aprilie 2020, un portal cu informaţii ştiinţifice despre virus, tratament, vaccinuri, stadiul cercetării şi importanţa distanţării sociale. Articolele publicate pe website-ul UEFISCDI, într-o zonă special dedicată, sunt redactate de cercetători din cadrul RSBI, ori traduse din surse relevante despre virusul SARS-CoV-2.
Vezi mai mult!